Intro

Totul a inceput cu trei personaje pasionate de fotbal (si de sport in general), care traiesc in mod absurd in America, unde fotbalul se joaca cu mana, si jocul cu piciorul se numeste soccer. Cei trei, plictisiti de articolele imbecile de tip tabloid care le ocupa, precum o placere bolnava, orele de serviciu, s-au gindit (complet rupti de realitate, bineinteles) ca se pricep la fenomen si ca pot scrie mai bine decit multi dintre angajatii acelor publicatii.

Jun 27, 2010

American Dream si trezirea la realitate


Bogdan Voicescu, New York, 27 iunie 2010

Ne-am atins limita. Cam asta este impresia generala impartasita de suporterii americani, printre care si subsemnatul. Desi am fost relativ aproape de fatidicele lovituri de la 11m, pana la urma s-a ajuns la unul dintre dictonurile folosite cu predilectie in gazetaria sportiva romana - "un razboi prea mare pentru echipa noastra", "am cazut de pe un cal frumos".
Despre meciul in sine, nu sunt multe de analizat. Gol bazat pe eroare defensiva americana - greseala Clark (care nu are ce cauta in nici o alta echipa nationala de acum incolo) care pierde mingea aiurea in jumatatea proprie, greseala Howard pentru plasament prost la sut.


Meci steril in continuare pana prin min 50 cand americanii, forteaza nota asa cum o facusera in repriza a 2 a fiecarui meci. Penalty si egalare meritata.


Am a avut parte de prelungiri si de alta lipsa de concentrare si lacuna defensiva la Bocanegra care ne va costa meciul si calificarea.


Gust amar, pana la urma, vazand ca Ghana nu a avut decat o singura alta ocazie de gol, aparata de Howard la coltul scurt (minune!) in prima repriza la sutul lui Gyan, demarcat pe stanga.


Am criticat vehement, tipand la ecranul tv, selectia pentru meci. Clark si Findley nu au ce cauta in aceasta echipa. Clark e un fel de Soava mai inchis la culoare, si Findley e un fel de Banel tot la fel de pigmentat. Mi s-a parut extrem de penibila alegerea celor doi ca titulari.


Deci, cu ce ramanem?



  • Cu convingerea ca jocul de echipa, bine tacticizat poate compensa unele lacune tehnice individuale



  • Poti face o figura frumoasa la mondiale prin spirit de echipa, ambitie, dar pana la urma lipsa de solutii pe mai mult de 2 posturi (un fundas central, un mijlocas central), mai ales pe axul central, sunt fatale.



  • Lipsa de complexe fata de adversar si lipsa de concentrare se anuleaza reciproc. Echipele "fricoase", dar concentrate pe adversar si calculate, compenseaza lipsa spiritiului de invingator. La nivel de campionat mondial, nu ai voie sa gresesti de 2 ori in aceasi faza, daca ai valoarea tehnica (limitata) a americanilor. Este vorba de fazele premergatoare golurilor primite, in special primul gol.



  • Pe termen lung, lipsa meciurilor cu mare miza va continua sa-i coste pe americani. Nu poti avea pretentii de campioana mondiala, atunci cand cele mai tari meciuri oficiale pe o perioada de 4 ani sunt cu mexicul pe Azteca si in Columbus, Ohio (departe de orasele cu emigranti mexicani, sa nu aiba mexicanii galerie mai tare...)
Americanii au fotbal la nivel de nationala si vor avea un cuvant de spus in continuare la marile campionate. Din nefericire, aceste campionate au loc o data la patru ani, timp intre care jucatorii se vor roda evoluand impotriva Jamaicai, Hondurasului si, in cel mai bun caz, Mexicului.


Ca sa continam sa progresam, va trebui ca cel putin 5-6 jucatori sa evolueze la marile cluburi europene. In momentul de fata nici un american nu a jucat in Champions League de ani de zile, iar cel mai notabil "stranier' este Dempsey care joaca la Fulham.
Per total, daca mai punem la socoteala si faptul ca Ghana are jucatorii castigatori de Champions League si 8 jucatori campioni mondiali la u-20 anul trecut, este clar ca am cazut de pe un cal frumos, negru si lucios!

6 comments:

  1. Anonymous27/6/10 17:36

    Correct, the Americans need to invest plenty of money in the sport to reach what Ghana has already achieved.
    But, they have other priorities in sports.

    cav

    ReplyDelete
  2. Danut Lupu27/6/10 23:01

    Vorba lu' nea Imi Jenei sau Puiu Iordanescu " jocul greseala asteapta". Ar mai trebui si americanii astia sa invete de la noi cite ceva:)

    ReplyDelete
  3. @Danut Lupu - pe bune, cred ca daca vin cadrele tehnice americane la un curs de "temporizare a jocului" la noi la saftica, predat de prof. emerit mircea radulescu cred ca isi pierd mintile si se apuca iar de baseball.

    ReplyDelete
  4. Nu mah, temporizarea e arta! Psihologie aplicata, la greu.

    Adversarul se aruna in atac, tu il calmezi. Soptesti un cantecel de leagan, o dai in hipnoza. Cand l-a luat somnicul, ataci fulgerator! RATEZI!
    Il adormi si mai bine, iei Miorita de picioarele dindarat si ii dai in cap cu ea. Apoi ataci iar, scoti un egal. Insuficient, dar totusi ai ajuns in optimi!
    Ai cazut de pe o oaie grasa.

    ReplyDelete
  5. Danut Lupu28/6/10 08:55

    @Voicescu: Eu zic ca trebuie scrisa cartea de capatai a fotbalului romanesc in care trebuie explicate pe larg cele 3 pietre de temelie ale strategiei fotbalistice romanesti:

    1. Temporizarea.
    2. Jocul greseala asteapta.
    3. Focu' la ei.

    Astfel, citind aceasta lucrare, orice aspirant la titlul de "mister", "dom' profesor" sau "nea"
    isi poate insusi temeninic elementele cheie ale antrenoratului.

    ReplyDelete
  6. Anonymous29/6/10 03:04

    Best sports betting tips only at professionaltipsters.com

    ReplyDelete