Intro

Totul a inceput cu trei personaje pasionate de fotbal (si de sport in general), care traiesc in mod absurd in America, unde fotbalul se joaca cu mana, si jocul cu piciorul se numeste soccer. Cei trei, plictisiti de articolele imbecile de tip tabloid care le ocupa, precum o placere bolnava, orele de serviciu, s-au gindit (complet rupti de realitate, bineinteles) ca se pricep la fenomen si ca pot scrie mai bine decit multi dintre angajatii acelor publicatii.

Nov 30, 2010

Clasica umilinţă sau de ce prefer Premier League

Cristian Vimer, Brooklyn, 30 Noiembrie 2010


Minutul 58, 4-0 pentru Barcelona, meciul era jucat (de fapt era cam jucat de prin minutul 18). Jucatorii supraevaluati si mult prea bine platiti ai Realului nu mai aveau nimic de pierdut, in afara de respectul fanilor, bineinteles. Respect pe care l-ar fi castigat daca atacau cu disperare si daca mai primeau 4 goluri pe contraatac in incercarea lor de a inscrie macar golul de onoare (o metafora obosita, dar foarte potrivita in cazul de fata). Respect pe care nu l-ar fi pierdut nici daca intrau dur, la intimidare, frustrati de bataia de joc a gazdelor. 
Respect pe care nu-l merita in urma prestatiei rusinoase, in stilul unui traditional "blat" cooperatist romanesc, un fel de intelegere tacita cu adversarul sa pastreze scorul pana la final. Intelegere pe care cavalerii catalani au incalcat-o, inscriind al cincilea gol in minutul 91si bucurandu-se de parca era 5-4, nu 5-0; abia atunci s-a vazut frustrarea - cartonas rosu luat de Sergio Ramos dupa o mana in gatul lui Puyol.


Prin minutul 60 al meciului de ieri mi-am dat seama de ce prefer si voi prefera mereu Premier League inaintea Primerei Division. In Anglia nu vei vedea vreodata un meci precum cel de ieri, in Anglia se joaca pana la capat, nu conteaza ca scorul e 6-0, chiar si cele mai umile echipe incearca sa inscrie, pentru ca stiu ca aceasta si-ar dori suporterii lor - sa piarda cu fruntea sus, recunoscand valoarea superioara a adversarului, si respectand-o printr-o lupta pana in ultimul minut, chiar daca e la limita regulamentului uneori. Frustrarea e normala in astfel de cazuri - nu poti juca magarusul un meci intreg cu un adversar si sa te astepti sa nu te faulteze dur daca te prinde.


Nu ma alatur corului de laudatori voluntari, care de care mai poetici, ai Barcelonei. Numai cei care se uita numai la meciurile trendy si la Cupa Mondiala pot spune ca performanta de ieri a fost cea mai buna din istorie sau mai stiu eu ce alt superlativ sforaitor. Eu unul am urmarit toate meciurile lor din acest sezon si mi s-a parut ca Barca a jucat bine, si-a facut jocul tipic, si i-a iesit cam totul in fata unui Real penibil uneori, cu greseli copilaresti in aparare, si cu un atac aproape inexistent (poate ca daca primeau penalty-ul cuvenit in finalul primei reprize am fi asistat la un meci mult mai disputat, dar ar fi penibil sa ma leg de acea faza la un meci terminat 5-0).


Nu sar nici sa-i iau capul lui Mourinho - rezultatul spune ca a gresit cu jocul la offside, dar poate ca daca Ozil si Khedira isi faceau datoria la mijloc si opreau intrarile lui Xavi printr-o defensiva lenta si depasita l-am fi laudat la final. Intr-adevar, nu mi-a placut tactica aleasa de la inceput, cu o aparare ultra-avansata care supraaglomera zona la 20-30 de metri de poarta proprie - o invitatie la combinatii pe metru patrat pentru micutii specialisti catalani. Mourinho nu putea sa joace defensiv, precum Interul din primavara, din doua motive: in primul rand a venit la Real tocmai pentru a forma o echipa cu un joc spectaculos si ofensiv (am mai scris despre asta intr-un articol mai vechi), iar in al doilea rand pentru ca ii lipsesc jucatori de valoarea celor de la Inter, cel putin pe faza defensiva. Pai daca mai aud critici la adresa lui Chivu, de exemplu, le arat cum Marcelo a fost depasit la fiecare faza si a facut greseli de incepator (i-a pus mingea lui Xavi printr-o alunecare nefericita, dupa ce l-a scapat complet din marcaj, apoi Pedro i-a luat fata ca in curtea scolii la al doilea gol). Pai se compara Sneijder cu Ozil, Lucio cu Carvalho sau Cambiasso cu Khedira?


Mourinho a aliniat echipa de baza a Realului, (fara Higuain, accidentat si inlocuit cu spectatorul Benzema), nu cred ca avea alternative, in conditiile in care Higuain a luat loc pe banca, desi nu putea evolua niciun minut. Singura sansa a lui Mourinho la Real este atacul, a reusit, paradoxal, sa creeze o echipa care nu stie sa se apere, de aceea a jucat cu liniile avansate, in speranta ca va recupera mingi departe de poarta si va profita de viteza si tehnica lui Ronaldo sau Di Maria. Nu i-a reusit, in conditiile in care Khedira si Ozil au fost depasiti complet de miza jocului (nici nu mai imi amintesc numarul de cornere batute de Ozil in capul primului fundas intalnit in cale), iar mai bine il pui pe Pepe in rol de servant decat pe Lassana Diarra (nu prea am inteles schimbarea la pauza, a distrus complet pana si bruma de joc ofensiv a Realului).  Realul are nevoie de un mijlocas central versatil, un fundas central si un atacant ca rezerva pentru Higuain. Stiu ca am o imaginatie bogata, dar nu credeti ca Tamas sau Marica ar fi evoluat mai mine decat Carvalho, care si-a cam mancat malaiul, respectiv Benzema, pentru a carui evolutie penibila nu merita sa-mi uzez tastatura.


Una peste alta, diferenta intre echipe e numai de doua puncte, iar umilinta va fi uitata daca Realul castiga La Liga si/sau Champions League. Urmeaza un meci care a devenit extraordinar de greu si de important, cu Valencia; va fi foarte interesant de vazut daca isi vor reveni dupa acest cosmar. Nu ar mai fi multe de spus; cocalarii platiti regeste ai Realului au primit o lectie umilitoare de fotbal de la o echipa superioara, si, intr-un fel, ma bucur pentru acest scor, pentru ca au avut un parcurs neasteptat de bun pentru o echipa tanara si in formare, iar Mourinho poate trage invataturile cuvenite din acest esec. Intre timp, sa urmarim Premier League, unde adversarele se respecta intre ele si, mai ales, unde fotbalul e respectat, unde chiar si cele mai bine platite vedete sunt hipnotizate parca sa joace pana la capat si sa castige sau sa piarda elegant.


PS: Toata lumea a sarit in sus de manie patriotica la gestul cocalaresc al lui Ronaldo, care l-a impins pe Guardiola, dar se uita marlania lui Guardiola care l-a provocat pe portughez, aruncand balonul departe de faza, ca un copil de mingi smecheras de cartier la un meci al echipei favorite.


5 comments:

  1. Anonymous1/12/10 00:39

    Cartonasul rosu al lui Ramos a fost luat pentru faultul brutal la Messi; "mana in gatul lui Puyol" a fost un bonus, doar

    referitor la PS, marlania a fost doar a lui C. Ronaldo: Guardiola a aruncat balonul departe de faza pentru a apuca defensiva catalana sa se regrupeze dupa contraatac; oricum, regulile FIFA nu tolereaza astfel de "impingeri", indiferent daca e existat provocare - credeti ca l-a intrebat arbitrul pe Zidane in finala: "Da ce-o zis Materazzi de te-ai suparat asa, nene Zizou?"

    ReplyDelete
  2. Anonymous1/12/10 04:08

    nu e vorba ,neaparat de duelul a 2 giganti,nu e vorba neaparat de primera division,e vorba de victoria celui umil asupra celui prepotent,e vorba de victoria artei asupra simulacrului de spectacol sportiv ce ni se ofera,e vorba de restaurarea valorilor traditionale(o buna pepiniera ,o buna echipa)care au fost ingnorate,in aceasta societate avida de cistig(fara a transpira )

    ReplyDelete
  3. "Pai se compara Sneijder cu Ozil, Lucio cu Carvalho sau Cambiasso cu Khedira?" BINE PUNCTAT.Nu doar Ronalzii fac o echipa.

    ReplyDelete
  4. Faultul brutal la Messi a fost in mare parte "opera" lui Diarra, care merita si el rosu. Oricum nu mai conta; ideea era ca marii jucatori superplatiti ai Realului nu au avut vointa nici macar sa se frustreze, pareau multumiti cu un 4-0, si s-au enervat numai cand Barca le-a mai dat un gol.

    ReplyDelete
  5. Guardiola nu a facut absolut nimic gresit. Da' ce, trebuia sa-i ofere mingea pe tava cocalarului portughez ?

    ReplyDelete